100.000 de maidanezi ar putea fi măcelăriţi în Bucureşti

Un cotidian din Scoţia scrie că aproximativ 100.000 de câini fără stăpân ar putea fi măcelăriţi într-o singură noapte pe străzile din Bucureşti. În articol sunt descrise şi posibile măsuri pentru a-i salva pe maidanezi, care sunt prezentaţi ca o moştenire a trecutului comunist.Cotidianul Herald Scotland scrie despre propunerea legislativă de a eutanasia câinii fără stăpân, înaintată de prefectul Bucureştiului, Mihai Atănăsoaei, dar şi controversele generate de aceasta. “În România măsura este dezbătută intens, fiind contestată de mulţi. Cu toate acestea, câinii comunitari, care adesea trăiesc în haite, se află pe străzile Bucureştiului de câţiva ani. Atacurile acestora asupra oamenilor nu sunt ceva neobişnuit şi sunt văzute ca parte din lupta crâncenă pentru supravieţuire. Anul trecut au fost muşcate 11.416 persoane, alte 2.175 de atacuri fiind raportate în primele trei luni ale acestui an. Recent, un om de afaceri japonez a fost victima unui atac al câinilor vagabonzi şi a murit în urma rănilor. Animalele sunt de multe ori bolnave şi purtătoare de rabie”, se spune în articol. Cotidianul face referire şi la acţiunile organizaţiilor care se ocupă de protecţia drepturilor animalelor, pentru a împiedica eutanasiera animalelor, dar apreciază că protestele acestora nu au avut un impact prea mare într-un oraş cu 1,8 milioane de locuitori. Potrivit articolului din Herald Scotland, soluţia prefectului la “problemele sanitare ale oraşului” ar putea fi aprobată, deşi reprezentanţii organizaţiei PETA cred că propunerea este deopotrivă “crudă, ineficientă, neproductivă, şi pe termen lung, mult mai costisitoare”. Articolul face şi o scurtă descriere istorică a creşterii numărului acestora în Bucureşti. “Subiectul câinilor vagabonzi este cu atât mai încărcat emoţional în România cu cât este moştenire a unuia dintre cele mai crude acte ale regimului comunist. Sub conducerea dictatorului Nicolae Ceausescu şi a planului megaloman al construcţiei socialiste, multe cartiere din capitală au fost trecute sub roţile buldozerelor în 1980, pentru a face loc Casei Poporului, o clădire cu 1.000 de încăperi. În Bucureşti dar şi în alte oraşe din ţară, casele tradiţionale au fost demolate şi zeci de mii de persoane au fost forţate să se mute în blocuri impersonale. Acestea nu au avut la dispoziţie mai mult de trei zile pentru a împacheta şi a-şi schimba domiciliul, lăsând în urmă câinii care nu aveau voie să locuiască «în noile construcţii ale viitorului». Câinii abandonaţi s-au adaptat rapid la jungla urbană şi s-au înmulţit exponenţial”. Ziarul scoţian mai menţionează şi donaţiile actriţei Brigitte Bardot, pe care o numeşte “îngerul păzitor” al câinilor comunitari din Bucureşti şi care susţinea mai mult de 22 de adăposturi. Actriţa a renunţat însă anul trecut să mai furnizeze asistenţă şi suma de trei mii de euro lunar pentru fiecare adăpost, când a aflat că banii se duceau către piaţa neagră. De asemenea, în articol se face referire şi la poziţia oficială a organizaţiei PETA, una dintre cele mai importante ONG-uri la nivel global pentru drepturile animalelor, care a hotărât să sprijine grupurile de activişti din România. Cotidianul mai notează că un factor inedit în lupta pentru protejarea câinilor a fost intervenţia controversatului lider al Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care s-a opus eutanasierii în masă. În încheiere, analiza menţionează recomandarea făcută de World Health Organisation autorităţile din Sofia, care se confruntă cu probleme similare, potrivit căreia “sterilizarea şi întoarcerea pe străzi” este singura soluţie eficientă pentru câinii fără stăpân din Balcani. (Realitatea TV)