Google+

Opinii // Patrimoniu cultural – punte între trecut şi viitor

Lanţul educativ Chain şi-a atins încă o dată obiectivele bine structurate în proiectul propus la nivel european. Prin ideea că Europa poate fi împărţită în mai multe moduri (istorie, literatură, arhitectură, tradiţii, educaţie şi mod de viaţă), a ajuns să dovedească faptul că oamenii pot fi uniţi prin patrimoniul cultural european.

În perioada 14 – 19 martie 2011, am participat la o activitate de formare continuă,  în cadrul programului LLP, sub-programul Comenius, activitate finanţată de ANPCDEFP, atât cu fonduri Comenius, cât şi FSE-POSDRU. Cursul, având titlul Lângă mare: Lisabona (Near to the Sea: Lisbon), s-a desfăşurat în capitala Portugaliei şi în împrejurimi şi a avut ca tematică patrimoniul cultural european, rolul pe care patrimoniul cultural îl are sau ar trebui să îl aibă în educaţie.

Cursul face parte dintr-un lanţ de activităţi de formare organizate de o instituţie din Groningen Olanda –  Educatief Centrum Noord en Oost (ECNO). Formatorii Fokko Dijkstra şi Ana Baptista au gândit orarul  aplicând principiul eficient “learning by doing”.  Astfel, de-a lungul săptămânii petrecute alături de colegi din Italia, Finlanda, Olanda, Turcia, Estonia, Grecia, am învăţat foarte multe lucruri despre patrimonial cultural, intrând în contact direct cu acesta: Castelo de São Jorge, Mosteiro dos Jerónimos, Belém Tower, Padrão dos Descrobrimentos, Palácio Nacional: Pena Palace. În toate aceste mărturii ale trecutului, am interpretat sau recitat fragmente din operele celor mai cunoscuţi scriitori portughezi: Fernando Pessoa, Luís de Camões.

Activităţile culturale au continuat în zilele următoare la Muzeul Naţional de Artă Antică, unde ni s-au explicat multe dintre cele mai importante picturi, sculpturi, ceramică etc expuse (ghidul a evidenţiat importanţa la nivelul întregului continent, a prezenţei portugheze  în epoca descoperirilor pe coasta Africii, în India, China şi Japonia). Nici Muzeul de Artă Orientală nu a rămas mult pe lista de aşteptare, iar explicaţiile ghidului ne-au făcut să înţelegem multe dintre elementele comune, care la prima vedere par diferite, din culturi, religii ale unor spaţii culturale diverse.

Am poposit foarte încântate sub steagul României de la Expo 2001, apoi am continuat periplul pe coasta râului Tejo, găsind împreună cu ceilalţi participanţi metafore ale mării, poposind lângă podul Vasco da Gama pentru a lectura fragmente din Paul Hyland, un scriitor englez care a călătorit în Portugalia pe râul Tejo, comentând tot ce e legat, în istoria, cultura, literatura, tradiţiile acestei ţări, de mare sau de râul ce îi traversează capitala.

Şi pentru că întreaga activitate a fost gândită ca o metaforă a valurilor care urcă şi coboară, după ce  am văzut Atlanticul din cel mai vestic şi înalt punct al Europei, farul de la Cabo da Roca, aparţinând Marinei Militare (benefiicind desigur de explicaţii pentru a înţelege cum funcţionează un far, şi chiar de o mică demonstraţie) am coborât pe coasta Atlanticului la Gura Infernului, apoi am pătruns în Ocenarium, având apele oceanului şi rechinii deasupra capului.

O experienţă de neuitat care s-a finalizat cu o sesiune TIC, care a urmărit folosirea cât mai eficientă de către participanţi şi toţi cei care vor dori să utilizeze reţeaua www. chain.to. Chiar de la începutul activităţii, organizatorii ne-au împărţit pe grupe de lucru multinaţionale, cerându-ne să elaborăm diferite materiale curriculare pentru obiecte ca literatura, geografia, arte, istorie, muzică etc.

Aceste materiale, precum şi cele realizate înainte de participarea la activitatea de formare sunt parte a revistei electronice a cursului, produs final care poate fi accesat pe adresa menţionată anterior. Cursul a oferit practic  un model didactic pentru însuşirea patrimoniului, cu metode de predare  aplicate şi utilizarea instrumentelor TIC interactive. Aceste instrumente pot fi folosite în viitor în predarea curentă,  în realizarea parteneriatelor internaţionale şi în proiecte proprii pentru dezvoltarea relaţiilor multinaţionale.

Şi, pentru că deviza formatorilor a fost “experimentează”, mai mult decât “imaginează”, ne-au oferit şi surpriza de a poposi la bordul unei caravele autentice, realizată după modelul celei folosite de navigatorii portughezi, cu secole în urmă pentru a traversa Atlanticul şi a ajunge la Capul Bunei Speranţe. Caravela, purtând numele original “Vera Cruz” este folosită pentru diferite croaziere, călătorii preferaţi fiind copiii dornici de a afla cât mai multe din tainele mării şi ale navigării; ei trebuie să plătească, la propriu, cele două săptămâni de aventură, muncind la bordul caravelei.

Cursul s-a încheiat sâmbătă, 19 martie 2011 cu o sesiune de evaluare şi cu un plăcut moment intercultural, în care toţi participanţii au recitat în limba maternă, după ce anterior traduseseră, poemul Oceano Nox, scris de Antero de Quental. Desigur, pentru că nu puteam părăsi Portugalia fără a asculta muzica fado în celebrul cartier Alfama, ultima cină, de despărţire a coincis cu un moment fado şi cu degustarea unor delicii tradiţionale.

Prof. Mihaela Chiribău-Albu, Colegiul Naţional „Ferdinand I”, Bacău

Prof. Edit Fodor, Grupul Şcolar ” Téglás Gábor” Deva, judeţul Hunedoara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Personalizari textile

Ora exacta Romania