Google+

Baza de tratament din Slănic Moldova a fost demolată

Baza de tratament din Slănic Moldova, una dintre cele mai populare staţiuni balneare în perioada comunismului, a fost demolată recent, după ani întregi de dezinteres din partea autorităţilor şi a investitorilor. Pe ruinele ei se va construi un hotel.

Staţiunea Slănic Moldova este cea mai recentă „victimă” a privatizărilor făcute pe brânci în turismul românesc. Principala bază de tratament a „Perlei Moldovei”, cum a fost botezată în perioada comunismului, dotată cu celebrele bazine cu apă termală, a fost demolată în urmă cu o lună. Cauzele „morţii subite” trebuie căutate în ultimul deceniu, marcat de numeroase schimbări la nivelul acţionariatului, dezinteres faţă de tradiţia şi istoria locului şi protecţie zero din punct de vedere juridic în contractul de privatizare.

„Era o bază mare de tratament care deservea întreaga staţiune. După marea privatizare din turism s-a ales praful! De prin anul 2000 au început problemele. A cumpărat-o ba unul, ba altul şi fiecare a mai dărâmat câte ceva. Ba un perete, ba un plafon… În cele din urmă, adică luna trecută, a fost nivelată cu totul. Am auzit că firma din Galaţi care e proprietară vrea să construiască aici un hotel”, a afirmat Vighenia Ursache, directorul financiar al Sanatoriului Slănic Moldova.

De la 250 la 20 de angajaţi

Sanatoriul balnear este singura clădire din fosta bază de fizioterapie a staţiunii Slănic Moldova care mai stă în picioare. A scăpat de la demolare, paradoxal, tocmai datorită haosului administrativ. Spre deosebire de baza de tratament, sanatoriul nu se afla în custodia Ministerului Turismului, ci în cel al Sănătăţii. Acum, s-a mutat în clădirea sanatoriului o parte din echipament, iar clienţii fideli, majoritatea pensionari ajunşi la Slănic în baza biletelor de tratament, au parte de proceduri mărunte.

Asistentele medicale povestesc cum, pe vremea vechiului regim, baza de tratament avea peste 250 de angajaţi şi peste 200 de paturi. Azi, sanatoriul mai are doar 20 de angajaţi şi doar 38 de paturi. Ultimii salariaţi au acum o grijă în plus. O Hotărâre de Guvern emisă săptămâna trecută stipulează că sanatoriul va trece din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Institutului Naţional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti.

Cadrele medicale nu vor cu niciun chip să accepte schimbarea şi sunt convinse că vor rămâne pe drumuri în cel mai scurt timp, iar clădirea va intra în custodia primăriei. „Noi nu avem nimic cu institutul, însă ne este frică că ne va lăsa pe mâna primăriei şi în cele din urmă ne vom pierde locurile de muncă”, a spus Cornelia Patrichi, asistent medical.

„Vor să ne desfiinţeze!”

De altfel, aproape toţi angajaţii sanatoriului susţin această teorie, însă refuză să le apară numele într-un material de presă de teamă că-şi vor pierde locul de muncă. Conducerea sanatoriului crede că noul administrator mai mult va încurca activitatea medicală. „Noi avem banii noştri, nu avem nevoie de acest institut. Primim bani de la Casa de Sănătate, avem fonduri! În fiecare an am mai investit câte ceva în sanatoriul ăsta, aşa mic cum e el. După ce o să ne preia, o să ne dea în şomaj”, se arată convinsă directoarea Ursache.

Ba mai mult, 16 dintre cei 20 de angajaţi ai sanatoriului au semnat mai multe petiţii către ministrul Sănătăţii, prim-ministrul României, Ministerul Justiţiei şi procurorul general al ţării prin care solicitau rămânerea sanatoriului sub administrarea Ministerului Sănătăţii. În ciuda tuturor solicitărilor, Guvernul a decis ca sanatoriul din staţiunea Slănic Moldova să treacă în subordinea Institutului Naţional. Cei de la primărie spun că angajaţii sanatoriului n-au de ce
să-şi facă griji.

Fostă staţiune regală

„Institutul va prelua clădirea cu tot cu personal, iar oamenii nu trebuie să se teamă. Se vor crea noi locuri de muncă pentru că va creşte numărul pacienţilor veniţi în staţiune în baza biletelor de tratament”, a replicat Andrei Şerban, primarul din Slănic Moldova.  Deocamdată, în sezonul cald, mai sunt trataţi lunar în vechea bază de la Slănic Moldova în jur de 50 de bolnavi.

Mult mai puţin decât în vremurile de glorie, care se întind pe o perioadă de peste 120 de ani. Calităţile curative ale apelor carbonate, uşor sulfuroase de la Slănic, au fost apreciate, de-a lungul timpului, în toată Europa. Primele izvoare au fost descoperite încă din anul 1801, iar la sfârşitul secolului al-XIX-lea au apărut la Slănic Moldova şi primele instalaţii balneare.

Regele Carol I a fost cel care a impulsionat amenajarea staţiunii, iar în 1894 a fost ridicat chiar şi un cazinou regal. Dacă până spre mijlocul secolului XX, Slănicul era un paradis al burgheziei, ulterior a devenit o destinaţie favorită a nomenclaturii comuniste. Românii obişnuiţi, care reuşeau să prindă un sejur cu tratament la Slănic Moldova, făceau din aceasta un motiv de laudă.

Slănic Moldova, tun imobiliar marca Necolaiciuc

Istoricul ruinării staţiunii Slănic Moldova începe în 1999 şi are în prim-plan nume grele în domeniul ţepelor date la stat, precum Corneliu Iacobov şi Mihai Necolaiciuc. În 1999, o firmă controlată de actualul primar din Slănic Moldova, Andrei Şerban, şi de Corneliu Iacobov, naşul lui Şerban, a pus mâna pe activele „Perla Moldovei”, societate prin care erau administrate toate proprietăţile staţiunii. În 2001, CFR SA, prin semnătura lui Mihai Necolaiciuc, într-o perioadă în care ministru al Transporturilor era Miron Mitrea, prelua baza de tratament din Slănic Moldova, compusă din trei corpuri, plus terenul aferent, la preţul de 2,6 milioane de lei.

În plus, CFR a mai cumpărat alte două vile din staţiune, „Zorile” şi „Căprioara”, pentru care din bugetul statului au fost cheltuite alte 1,7 milioane de lei. Ulterior, prin aşa-zise investiţii, existente doar pe hârtie, valoarea proprietăţilor CFR la Slănic Moldova a fost săltată cu alte 4,5 milioane de lei. În 2004, Direcţia Finanţelor Publice Galaţi a pus sechestru pe o parte din proprietăţile CFR de la Slănic Moldova, iar în 2006 baza de tratament şi vilele au fost scoase la licitaţie. Printre cei care au devenit după aceea proprietari se numără Petrom, ulterior OMV, SC Oscar Media Galaţi, Socomind SA Oneşti, iar oamenii locului pomenesc nume precum Nicolae Badea sau Ion Ţiriac.

Cert este că acel corp din baza de tratament care a fost pus la pământ se afla în proprietatea firmei Vega Company Galaţi, controlată de omul de afaceri gălăţean Corneliu Istrate, prezent în Top Forbes 500 miliardari, cu afaceri în domeniul construcţiilor şi turismului. Potrivit unui schimb de adrese între firma acestuia şi administraţia sanatoriului, în locul corpului dărâmat urmează să fie ridicat un hotel.

One Comments

  1. B. spune:

    O crima culturala si istorica! Incredibil!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Personalizari textile

Ora exacta Romania