Casa viitorului din Bacău, “fabrică” de energie electrică

locuinta ecologica bacauLocuinţa a fost construită de un grup de peste 50 de studenţi români şi a concurat alături de alte 19 case la Solar Decathlon Europe 2012, cel mai important concurs de arhitectură şi tehnologii aplicate din lume.

Casa de aproximativ 90 de metri patraţi (60 la parter şi 30 la etaj), aparţine unui medic băcăuan şi a fost cumpărată dintr-o expoziţie de construcţii, care a avut loc în Bucureşti.

Construcţia poartă denumirea de „Casa Prispa” şi este singura locuinţă din ţară care produce curent electric mai mult decât consumă, iar surplusul va fi vândut Sistemului Energetic Naţional. Denumirea este dată de asociaţia de studenţi care au conceput-o şi construit-o. Casa a fost montată în timp de o lună de către 50 de studenţi, care sunt membri ai Asociaţiei Prispa.

Locuinţa are 32 de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 8 kW şi un consum de energie electrică estimat la 7.508 kWh/an, în contextul în care produce 9.501 kWh/an.

„Diferenţa reprezintă consumul de energie electrică realizat de un bec de 100 de Waţi timp de 20.000 de ore”, a explicat Alexandra Petraru, studentă implicată în proiect.

În plus, locuinţa mai este echipată şi cu două panouri solare, al căror consum specific de ventilare şi climatizare este de 32,17 kWh/mp/an. Casa a fost achiziţionată cu toate dotările interioare, inclusiv mobilier şi aparatura electro-casnică necesară.

Constructorii, studenţi de la şase specializări

Realizarea proiectului nu a fost deloc simplă, motiv pentru care a fost nevoie de studenţi de la mai multe specializări. „Studenţii bucureşteni care au realizat casa din panouri fotovoltaice sunt înscrişi la facultăţile de construcţii, arhitectură, politehnică, arte plastice, comunicare şi geografie. Fiecare a avut rolul lui bine stabilit în acest proiect”,  a explicat Pierre Bortnowski, şeful echipei care a lucrat la acest proiect.

Structura casei este formată din pereţi portanţi. O parte dintre aceştia sunt din panouri structurale separate, care au fost transportate gata asamblate. Elementele constitutive sunt din lemn procesat, cherestea, precum şi o serie de conectori metalici şi şuruburi, elemente folosite la îmbinări. Pentru izolaţia termică s-au folosit saltele din fibră de sticlă.

Studenţii afirmă că astfel de locuinţe nu se fabrică deocamdată în serie, deoarece ei sunt organizaţi sub formă de ONG, ceea ce îi împiedică să realizeze profit.

Proprietarii casei care este amplasată în comuna Mărgineni, la aproximativ 15 kilometri distanţă de municipiul Bacău, vor să nu le fie făcut public numele, însă afirmă că sunt mulţumiţi de achiziţia făcută.

„Este o casă mică şi foarte călduroasă. Au montat-o studenţii din Bucureşti însă, de acum încolo noi suntem cei care trebuie să turnăm alei. Mai este multă treabă de făcut până va fi totul bine pus la punct”, a explicat proprietara locuinţei.

„Casa Prispa”, departe de ochii curioşilor

Locuinţa a fost cumpărată în luna august a anului trecut de băcăuani şi a fost montată departe de ochii lumii, la poalele unei păduri. Aceasta se află la zeci de metri distanţă de drumul public, iar accesul până la locuinţa concepută de studenţi se face pe un drum privat, care străbate un câmp. Casa a fost cumpărată de băcăuani, în urma unei licitaţii, la preţul de 45.000 de euro, însă studenţii afirmă că valoarea ei reală se ridică de fapt la 125.000 de euro. Ansamblarea casei s-a făcut puţin mai târziu şi a durat mai bine de o lună de zile. Cu banii primiţi de la băcăuani, la care s-a mai adăugat o sponsorizare de la Petrom, proiectul a ajuns în luna septembrie la un concurs în Spania. Durata de viaţă a construcţiei este de aproximativ 50 de ani.

E.On nu poate cumpăra surplusul de energie electrică

Cu toate că locuinţa „Prispa” din judeţul Bacău produce curent electric mai mult decât consumă, reprezentanţii E.On Moldova Distribuţie afirmă că la nivelul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ar trebui să existe o metodologie prin care să se reglementeze situaţia producătorilor casnici, însă aceasta este deocamdată în stadiul de dezbatere.

”Deocamdată aceasă locuinţă se află în procedura de racordare la reţea. Până în acest moment s-a emis doar avizul tehnic de racordare”, a explicat Corneliu Zaiţ, purtător de cuvânt al E.On Moldova Distribuţie.

În a doua parte a lunii septembrie a anului trecut, „Casa Prispa” a fost expusă, alături de alte 19 case realizate de echipe de studenţi din întreaga lume, la Solar Decathlon Europe 2012, în Madrid, cel mai important concurs de arhitectură şi tehnologii aplicate din lume. În această competiţie, construcţia studenţilor români a ocupat locul nouă. Totodată, la acest concurs, proiectul a ocupat locul doi la Eficienţă Energetică, locul patru la Bilanţul Energiei Electrice şi locul doi la Alegerea Publicului.

Prispa, un proiect-pilot

Asociaţia Prispa este prima şi singura echipă din România care a participat la Solar Decathlon, o competiţie dedicată studenţilor care presupune proiectarea, construirea şi operarea unor case solare, care să fie eficiente energetic şi atractive.

„Noi trăim aici. Aici roşiile încă nu şi-au pierdut gustul, aici pălinca se face cu simţ de răspundere, aici sarmalele se fac cu dragoste. Toate acestea sunt minunile zonei rurale româneşti, ele dau farmecul românesc, cel care ne-a făcut faimoşi dincolo de graniţele noastre. Ca să facem dreptate satului, ar trebui să nu mai vorbim despre el cu resemnare şi tristeţe în glas. Primul pas către revigorarea satului românesc este să crezi în el, or echipa Prispa crede cu îndârjire că satul românesc merită valorificat la adevăratul lui potenţial, pentru că are multe de oferit. Locuinţa mea solară… e la ţară”, explică studenţii de la Prispa pe siteul lor de prezentare.

Prispa este un proiect-pilot, o alternativă sustenabilă pentru revitalizarea modului de viaţă rurală din România. Studenţii explică şi de unde le-a venit ideea unei astfel de denumiri:

“Prispa nu e nici complet înăuntru, nici complet în afară. E spaţiul umbrit unde te simţi confortabil şi în siguranţă. Prispa este un loc de socializare şi împărtăşire de experienţe. Specifică arhitecturii de lemn tradiţionale româneşti, prispa a constituit întotdeauna un element cheie în compoziţia planimetrică şi spaţială. Acesta este şi motivul pentru care am ales prispa ca motiv central al proiectului”.

Olimpia Filip

Olimpia Filip - jurnalist Bacău. A lucrat la Adevărul, Evenimentul Zilei, Tineretul Liber.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.