Google+

Modificări în noul cod al insolvenţei

Legiuitorul a simtit nevoia clarificarii unor reale probleme de interpretare in practica. Pe de-o parte, a fost reglementat modul de inscriere a creantelor rezultate din contractele de leasing in functie de existenta reala si efectiva a optiunii de transfer a dreptului de proprietate catre debitor. Pe de alta parte prin art. 120 din NLI este clarificata pozitia tertului dobanditor de buna-credinta in cazul repunerii in situatia anterioara ca efect al actiunilor revocatorii.

Art. 36 din Legea 85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de insolventa, vor fi suspendate „toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita” formulate impotriva societatii debitoare. Prin modificarile aduse de cele doua noi coduri, vor face exceptie de la aceasta suspendare cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.

Art. 53 din Legea 85/2006, in forma anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de catre administratorul judiciar/ lichidator in cadrul procedurii insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utila, facilitand valorificarile de active in cadrul procedurii. Modificarea vizeaza partial textul, aratand ca bunurile se dobandesc libere de sarcini, insa se excepteaza masurile asiguratorii sau cele preventive luate in cursul procesului penal.

Asta inseamna ca cel care cumpara un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui sa preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar sa obtina ridicarea lui de catre organele penale. Cum ambele variante sunt putin probabile, aceasta modificare va insemna practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolventa. Mentionam ca prin blocarea la vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutila din punctul de vedere al procesului penal, in schimb fiind de natura a ingreuna procedura insolventei.

O alta modificare este lista infractiunilor savarsite de organele de conducere, care anuleaza dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal abroga o serie de infractiuni din Legea insolventei, urmand ca ele sa fie reglementate in cadrul Codului. Este vorba in special de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal), bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune frauduloasa (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).

Multe modificari din cuprinsul NLI transpun insa elemente din practica judiciara dezvoltata pe legea 85/2006.

Un prim aspect important il constituie stabilirea calitatii procesuale active a administratorului judiciar si a partilor cu privire la formulareade obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare intocmite in cadrul procedurii, aspect recunoscut doar pe cale jurisprudentiala in reglementarea legii 85/2006.

Un alt aspect deopotriva de important si care va pune capat discutiilor din practica vizeaza definirea notiunii de creditor chirografar, stabilirea naturii chirografare a creantei ce excede valoarea garantata si clarificarea faptului ca simpla inscriere in arhiva electronica de garantii reale a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta.

Interventia legiuitorului era necesara si pentru evitarea situatiilor in care se ajungea la aprobarea unui plan de reorganizare fraudulos, conceput doar cu intentia de a fi confirmat, nu si executat, urmand ca acesta sa esueze, scopul final fiind acela de a beneficia de diminuarea masei credale. In conformitate cu prevederile art. 140 alin. 1 din NLI, in ipoteza esuarii planului, se va reveni la componenta tabelului creditorilor definitivat inaintea votarii planului, astfel incat sa nu se mai beneficieze de aceasta masura de reducere a creantei. Solutia adoptata este una fireasca pentru ca logica reducerii anumitor categorii de creante era salvgardarea afacerii, ori daca aceasta nu se mai produce, nu se mai justifica nici diminuarea.

Fixarea mai riguroasa a atributiilor participantilor si a limitelor in care acestia vor actiona nu poate decat sa profite procedurii, urmand a creste gradul sau de predictibilitate. Este salutara inclusiv optiunea legiuitorului de a cuprinde in lege un capitol destinat principiilor fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei, utilitatea lor practica urmand a fi verificata in timp.

Noua lege a insolventei isi propune sa concilieze unele prevederi cu impact asupra procedurii cuprinse in recent adoptatele Coduri in materie penala. In acest sens semnalam prezenta art. 91 alin. 1 care permite administratorului judiciar sa vanda inclusiv bunuri aflate sub sechestrul penal cu exceptia celor asupra carora s-a dispus masura asiguratorie in vederea confiscarii speciale si/sau confiscarii extinse.

Un alt text din aceeasi categorie fixeaza regimul juridic al creantei unei parti vatamate din procesul penal, aceasta urmand a fi inscrisa sub conditie suspensiva pana la solutionarea definitiva a actiunii civile in procesul penal in favoarea partii vatamate. De mentionat ca, prin amendamentele aprobate de Camera Deputatilor ce se regasesc in forma votata de plen, pentru a participa in cadrul procedurii, persoana vatamata trebuie sa depuna o cerere de admitere a creantei.

O ultima categorie de modificari tind catre standardizarea si eficientizarea activitatii practicianului in insolventa.

In primul rand, subliniem oportunitatea fixarii obligatiei de cooperare a practicienilor in insolventa cu instantele pentru a asigura coordonarea procedurala, spre exemplu pentru fixarea corelata a termenelor, a sedintelor. In al doilea rand, noua reglementare expliciteaza continutul notiunii de supraveghere exercitata de administratorul judiciar.

Sunt enumerate neexhaustiv noua atributii, iar instrumentul principal de supraveghere este avizul prealabil. Prezentarea continutului activitatii de supraveghere este binevenita, dar automat se va impune in concret stabilirea unui prag pentru operatiunile de plati care se verifica si a unor bugete adecvate pentru realizarea efectiva si de calitate a activitatii de supraveghere.

In acelasi timp, prin NLI, sfera instrumentelor puse la indemana administratorului judiciar se diversifica. Acesta poate invoca prescriptia extinctiva fara a mai intra pe fondul analizei cererii de creanta, poate invoca impreviziunea in contractele incheiate de debitor etc.

Un alt aspect, ce se inscrie in aceeasi tendinta, il reprezinta fixarea potrivit art. 59 alin. (1) a continutului minim al raportului lunar de activitate ce va trebui sa cuprinda: justificarea cheltuielilor, stadiul procedurii, onorariul incasat de acesta etc.

Este reglementata mult mai clar si explicitata prin exemple posibilitatea angajarii unor specialisti, administratorul judiciar avand chiar dreptul sa treaca peste decizia Comitetului Creditorilor, atunci cand prezenta lor este impusa de lege (arhivarea documentelor, bilanturile obligatorii de mediu, audit).

Legiuitorul s-a preocupat in mod intemeiat si de stabilirea unor prevederi de protectie a practicianului in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, acesta neputand fi obligat la cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau orice alte sume la care ar putea fi obligat debitorul.

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

0745150894

One Comments

  1. berghoff spune:

    Mda, pacat ca unii sunt feriti de insolventa si acum au ajuns mari investitori…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Personalizari textile

Ora exacta Romania