În noaptea de 30 spre 31 octombrie 2021 România, dar și multe alte țări vor trece la ora de iarnă.

Orarul specific periodei reci din an va fi menținut până duminică, 27 martie 2022.

Ceasurile vor fi date cu o ora înapoi, astfel încât ora 04:00 dimineața devine ora 03:00, iar ziua în cauză va avea 25 ore, cea mai lungă zi din an.

România a adoptat legea pentru stabilirea orei exacte oficiale în anul 1932.

Lumina și ora de iarnă

Lumina este esențială pentru oameni atât din perspectiva utilității ei evidente, cât și pentru că afectează starea de spirit, sănătatea, productivitatea muncii, nivelul de atenție, somnul și multe aspecte ale fiziologiei unei persoane, având un un mare potențial de a influența modul în care ne simțim și gândim.

Corpurile noastre au nevoie de o anumită cantitate de lumină de intensitate medie, în unele dintre momentele zilei, pentru a acționa ca repere pentru ceasul intern al organismului. Lumina de dimineața ne ajută să ne trezim, ne oferă energie și starea de alertă, în timp ce lumina din timpul serii ne indică faptul că ora este înaintată și este momentul somnului.

Decizii privind ora de iarnă

Organismele juridice europene au în vedere, în următoarea perioadă, renunțarea la cele două ore exacte, de iarnă și de vară.

Astfel, Comisia Europeana a prezentat, pe 12 septembrie 2018, o propunere privind renunțarea la ora exactă de iarnă /vară pe întreg teritoriul Uniunii Europene, lasând în același timp statelor membre libertatea de a decide ora exactă oficială standard.

Sistemul bianual de modificare a orei exacte a fost supus unui proces de consultare atât din partea cetățenilor din statele membre, cât și a experților, fiind luate în calcul toate consecințele ce vor deriva ulterior renunțării la orare diferite în perioadele de vară și de iarnă.

Consultarea publică a generat aproximativ 4,6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% au fost în favoarea întreruperii modificărilor bianuale ale orei exacte, în timp ce 16% au dorit să le păstreze. Rezultatele sondajului a fost integrat într-un raport ce a fost prezentat public.
Pe 26 martie 2019, Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei Europene, decizia de oprire a modificărilor orarului sezonier începând cu anul 2021. Consiliul nu și-a definitivat încă poziția.

Țările europene au introdus ora exactă de vară și iarnă în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în perioadele de război sau în timpul crizei petroliere din anii ’70. Incepând cu 1980, UE a adoptat treptat legi care au stopat programele divergente ale modificărilor ceasului național.

Experții Departamentului de Energie din SUA au studiat impactul trecerii la ora de iarnă, cu privire la consumul de energie. Ei au constatat că a fost economisit un procent de 0,5 la suta din totalul de energie electrica, consumat zilnic.
Desi procentul nu pare spectaculos, totuși economiile de energie electrica sunt de 1,3 miliarde de kilowați/oră – echivalentul cantității de energie electrică utilizată de mai mult de 100.000 de gospodării pentru un an întreg.

Laptopurile, computerele și telefoanele inteligente trec automat la ora de iarnă, nefiind necesară nicio intervenție. Trecerea la ora specifică iernii nu schimbă mersul trenurilor. Trenurile de călători pleacă din stații după ora oficială de vară pâna la ora 4:00, iar cele care au plecarea după ora 4:00, vor respecta noua oră exacta.

Studiu impact trecere la ora de iarnă

Studenții de la Universitatea Harvard au demonstrat că vremea urâtă de afară crește productivitatea individuală, prin eliminarea potențialilor factori de distragere care rezultă din vremea bună. Când afară condițiile meteo sunt nefavorabile, persoanele se pot concentra mai mult pe munca lor, decât să se gândească la activitățile pe care le-ar putea avea în afara muncii. Studiul evidențiază astfel că productivitatea muncii este mai mare zilele cu condiții meteo nefavorabile, dacat atunci când afară timpul este frumos.

Am testat ipotezele noastre, folosind atât date de teren, cât și de laborator. În primul rand, am folosit datele din teren cu referire la productivitatea angajaților dintr-o banca de dimensiuni medii din Japonia, pe care le-am coroborat apoi cu datele meteorologice zilnice, pentru a investiga efectul condițiilor de vreme rea (cu referire la precipitații, vizibilitate și temperatura) asupra productivității. În al doilea rând, am folosit un experiment de laborator pentru a examina mecanismul psihologic care să explice relația dintre vreme rea și creșterea productivității, au arătat studenții Universității Harvard.